luni, aprilie 13, 2009

Instigare la revoltă

Toate asemănările cu personaje reale sunt pur şi simplu întamplătoare

Pentru că discriminarea este un subiect dezbătut şi măcinat prin toate cotloane internetului şi ale paginilor scrise, ne-am gândit să dezbatem puţin această temă stringentă şi de actualitate, privind-o printr-o paradigmă tabloidă.

Deci, nu se mai poate domn’ne… Unde se va ajunge? Şi nu în ultimul rând, până unde se va ajunge? Avem negrii la conducerea marii puteri din vest, femei în topul corporaţiilor, ţigani în parlamenul României (şi nu numai), de evrei nici nu mai zic… Şi cu toate astea pe prima pagină a Libertăţii sau în Cancan tot aceleaşi titluri obosite…

De la lucruri mici, de la mici acronime specifice internetului şi generaţiilor strălucite, începe povestea discriminării. V-aţi gândit vreodată de ce nu exista COL (Crying out loud)? Sau WTA (what the abstinence)? Copiii internetului, copiii biţilor şi generaţia hi5 (de ce nu hi6, sau hi3? Cu ce este 5 mai deosebit, de ce 5? Dacă se dau 5 indivizi, se pot forma maxim două cupluri corecte dpdv moral. Clar, cel care va rămâne pe dinafară va trebui să facă un mic artificiu, iar o fatucă sau un băieţel cuplat şi cu skumpyneli în sânge şi dulce grai, sau alte apelative “gen” va rămâne cu ochii în soare). Măcar în trei e mai distractiv. De asemenea, MySpace mi se pare a fi o oroare a epocii post-moderniste datorită individualismului cu valenţe anarhiste pe care îl promovează. Este oare spaţiul doar al tău? În numele proprietăţii private ne asumăm tot, până şi spaţiul. Credem că acolo putem face ce vrem noi: filmuleţe amuzante, fotografiile iola, filmele cu tematică diversificată – ea cu el, ea cu ea, ea cu doi el, ea cu trei el, ea cu un număr nedeterminat de ei (vă mai aduceţi aminte seriile matematice?), sau ea greenpeace (aici fiecare întelege ce vrea). Dar nu mă voi speria, libertatea de expresie rulează, până la capăt, mocnit şi cu pasiune. Şi dacă tot suntem aici, să vorbim puţin despre eleva porno. Dar nu acum, predau legătura.

Păi bine, fratele meu alb (a se vedea traducerea şi adaptarea corectă politic a bine-cunoscutei expresii “gangster-eşti” americane), cum vine asta cu eleva porno? În primu’ rând de ce li se dă atenţie doar fătucilor ăstora? Sunt cu siguranţă zeci de băieţi care vor să se remarce şi ei în luma pornografiei pe redtube, dar nu-i bagă nimeni în seamă. Şi dacă ar fi doar atât aşi mai zice, dar de unde şi până unde elevă? Dacă nici asta nu-i discriminare… Studentele, masterdandele, doctorandele sau asistentele universitare au şi ele drepturile lor, zic eu d-aici. Că d-asta am vrut noi democraţie, libertatea de exprimare şi egalitatea de şanse. Şi se mai spune că-i o presă liberă.

Ca să continuăm în acelaşi ton, de ce sexy Brăileanca? De ce nu sexy Ilfoveanca, de ce nu sexy Giurgiuveanca, de ce nu sexy Maramureşeanca? Ele nu-s femei? Ele nu au drepturi egale? Unde’s şansele, unde-i egalitatea? Nu mai avem prinţipii, morală, valori, unde eşti tu Oana Z.? Înţeleg, Bucureştiul este considerat ca fiind capul României, şi de aici lipsa exponentelor sexy în acest oraş (probabil se încearcă un fel de compensare naturală) dar ce facem cu celelalte judeţe? Ce-ar spune Moromete? Şi-ar răsuci ţigarea, s-ar uita pătrunzător şi lung, cu privirea lui specific înţeleaptă, şi ar înăbuşi o interjecţie pentru sine, şi pentru cei ce înţelege: “hm”. Moare socialismul pornografic, fraţi revoluţionari, Viva la porno-lution (nicio asemănare cu metafora poluţiei, deja consacrată).

Recunoaştem că au existat câteva încercări modeste, dar demne de apreciat, ale câtorva binevoitori de a scoate în faţă valorile neomodernisto-fotografice şi autoportretistice ale unor tinere cu potenţial nedescoperit. Pe site-uri obscure s-au postat cu stoicism poze cu decor de baie/bucătărie/dormitor pufos/canapele cu imprimeu leopard şi nu numai, ale unor tinere curajoase, dornice de afirmare şi eliberate de costrângerile manipulatoare ale unei etici degenerate. Numite cu neruşinare “piţipoance” aceste fete au luptat pentru a da un exemplu maselor spălate pe creier de obosiţii care le vorbesc în amfiteatre sau care îngroaşă rafturile în bibliotecă. A venit timpul să se rescrie gramatica acestei limbi învechite pentru a da frâu liber exprimării lăutrice ale acestor tinere pentru care cratimile şi acrodurile subiect – predicat reprezintă barbare obstacole în calea împlinirii lor artistice.

Ca să înţelegeţi amploarea problemei am ajuns până în punctul în care discriminăm până şi rasiştii. Motorul unui curent, în esenţă filosofic şi profund, este împins în afara societăţii, marginalizat, stigmatizat. Există teorii care explică gradul mare de delicvenţă existent în unele etnii minoritare ca efect al discriminării şi al urei rasiale. Rasiştii continuă să fie rasişti tocmai datorită acestui fapt. Fiind expulzaţi din rândurile societăţii “morale”, “de drept”, ei continuă să-şi îndeplinească menirea şi să-şi urmeze harul datorită discriminării extreme la care sunt supuşi. Mesajul nostru împotriva discriminării ar fi: “Discriminând rasiştii, promovăm ura rasială”. Logic, credem noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Fii român, dă cu părerea: